Compasiunea lui Isus

"Cînd a ieşit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s'a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi." (Matei 14:14)


Deseori citind despre lucrările lui Isus, nu putem să nu observăm reacţia şi simţămintele Sale faţă de cei din jurul Său.  Dacă nu ne-ar fi comunicat autorii Evangheliilor şi ceea ce Isus simţea, nu L-am fi înţeles pe deplin, şi ne-am fi creat o imagine a noastră proprie despre Fiinţa Sa. Dar tocmai aceste stări lăuntrice ale lui Isus ne apropie de El şi mai mult ca să-L înţelegem, să-L cunoaştem şi să fim tot mai asemenea Lui. Mila sau compasiunea era una din stările lui Isus faţă de cei necăjiţi şi apăsaţi fie de boli, fie de duhuri rele. El nu a rămas indiferent la starea fizică sau interioară a bolnavilor. Pe lîngă misiunea Sa de a da salvare veşnică omenirii Fiul lui Dumnezeu a a dat şi vindecare trupului. Îl vedem nu numai iertînd păcatele oamenilor ci şi vindecînd, pentru ca bucuria lor să fie deplină. 


Este nevoie să ne întrebăm pe noi înşine astăzi: Suntem noi pline de compasiune faţă de oamenii din jurul nostru? Dorim si noi să-i ajutăm atunci cînd sunt bolnavi, în nevoie sau lipsă? Recent am înţeles mai adînc acest subiect fiind preocupată de salvarea oamenilor. Este nevoie nu numai să vestim apropiaţilor noştri planul de salvare a lui Dumnezeu, ci să fim plini de o milă ca a lui Isus pentru a le aduce în viaţa lor vindecare şi eliberare.  Această milă sau compasiune ţi-o poate da Dumnezeu dacă n-o ai. Trebuie doar să o doreşti. Atunci cînd dorinţa ta este îndreptată spre Dumnezeu, El îţi dă tot ce ai nevoie. Căutînd să te umpli de El vei vedea pe Isus lucrănd prin tine, iubind prin tine şi simţind prin tine. 


Dumnezeule Tată, Îţi mulţumesc că ai trimis în lume pe Singurul Tău Fiu ca să am iertarea de păcate şi vindecare. Îţi mulţumesc pentru mila Ta care Ţi-o arăţi faţă de toţi cei apăsaţi şi necăjiţi. Doresc tot mai mult şi mai mult să fiu asemenea Ţie, Isuse. Doresc să fiu plină de compasiunea şi dragostea Ta faţă de cei din jurul meu pentru ca Tu să fii văzut prin mine. Ajută-mă în această dorinţă, Te rog. Amin        

Psalmul 4

    1(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David.) Răspunde-mi, cînd strig, Dumnezeul neprihănirii mele: scoate-mă la loc larg, cînd sînt la strîmtoare! Ai milă, de mine, ascultă-mi rugăciunea!

    ²Fiii oamenilor, pînă cînd va fi batjocorită slava mea? Pînă cînd veţi iubi deşertăciunea, şi veţi umbla după minciuni? (Oprire.)

    ³Să ştiţi că Domnul Şi -a ales un om pe care -l iubeşte: Domnul aude cînd strig către El.

    ⁴Cutremuraţi-vă, şi nu păcătuiţi! Spuneţi lucrul acesta în inimile voastre cînd staţi în pat: apoi tăceţi.

    ⁵Aduceţi jertfe neprihănite, şi încredeţi-vă în Domnul.

    ⁶Mulţi zic: ,,Cine ne va arăta fericirea?`` Eu însă zic: ,,Fă să răsară peste noi lumina Feţei Tale, Doamne!``

    ⁷Tu-mi dai mai multă bucurie în inima mea, decît au ei cînd li se înmulţeşte rodul grîului şi al vinului.

     8Eu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.