Iertare

Copilul nostru de 3 ani şi 4 luni, David, are în el, ca şi ceilalţi copii, tresăturile lui Adam - egoism, împotrivire, neastâmpărare şi multe altele. Toţi am fost aşa şi toţi copiii moştenesc această fire a lui Adam. Însă Dumnezeu ne-a arătat o cale de a scăpa de sub stăpânirea firei şi a fi liberi în Cristos. Noi, ca şi maturi, care am ajuns la cunoştinţa adevărului, am înţeles că a fi liber cu adevărat în Cristos şi a avea o cale liberă la Dumnezeu, este nevoie să ne pocăim, să ne schimbăm viaţa prin naşterea din nou care o dă Duhul Sfânt, şi să facem fapte vrednice de pocăinţa noastră. Copilul meu a înţeles la fel, că dacă vrea să aibă o relaţie bună cu mine şi cu tatăl său are nevoie mai întâi să-şi ceară iertare pentru răul făcut sau comportamentul său neadecvat. El a înţeles că dacă vrea să se joace cu unul din părinţii săi, să primească un lucru dorit, sau să fie mângâiat, trebuie mai întâi să-şi ceară iertare. Pentru mine ca părinte, este atât de important acest lucru şi sunt foarte fericită când băiatul meu vine la mine să-l iert. Îmi imaginez că la fel este şi cu Dumnezeu. El aşteaptă să venim la El să ne cerem iertare pentru răul care îl facem, pentru acţiunile noastre negândite sau vorbele nepotrivite. După ce şi-a cerut iertare, David, se bucură iarăşi de joacă şi de orice activitate. Iar în jur domină pace şi bucurie. El este liber cu părinţii săi şi se simte iubit prin aceasta. A fi cu adevărat liber, însemnă a aduce înaintea lui Isus resentimentele, gândurile şi atitudinile tale negative şi a-ţi cere iertare pentru păcatul tău. Atunci simţi şi vezi cât de mult Dumnezeu Tatăl te iubeşte!